Broșteni

În iarna lui 1848 a urcat pe valea Bistriței un băiat de doisprezece ani, trimis de acasă la învățătură. Școala la care venea nu avea clădire a ei: se ținea în pronaosul bisericii de lemn din Broșteni, iar dascălul se numea Niculai Nanu. Băiatul era Ion Creangă, iar ce a pățit în iarna aceea a intrat, peste ani, în „Amintiri din copilărie”.

Broșteni e oraș din 2004 și cel mai întins din județul Suceava: 431,37 de kilometri pătrați, adică 43.137 de hectare, dintre care peste 35.000 sunt pădure. Pe ele trăiesc 5.179 de oameni, la recensământul din 2021; cu zece ani mai devreme erau 5.506. Vatra orașului stă la 630 de metri, într-un cot al Bistriței, iar până la Vatra Dornei sunt 52 de kilometri pe DN 17B.

Orașul ține zece localități. Patru l-au format — Broșteni, Neagra, Lungeni și Hăleasa —, iar șase sunt sate aparținătoare: Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. În reședință locuiesc 1.657 de oameni, la Cotârgași 1.108, la Holda 753. Cel mai mic, Pietroasa, are 100.

Moșia Voronețului, apoi a regelui

Teritoriul intră în acte la 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește Mănăstirii Voroneț o moșie a cărei braniște cuprindea și munții de aici. Localitatea însăși apare abia la 1630, într-o poruncă a lui Moise Movilă către călugării Voronețului. Moșia a ținut de mănăstire 319 ani, până în 1807, când a ajuns la logofătul Constantin Balș. În 1831 Broșteniul devine comună.

Din 1877, Broștenii trec la Casa Regală: Carol I îi cumpără de la urmașii lui Alecu Balș. Urmează drumuri noi, trei școli primare, bănci populare și un spital, iar tot din 1877 poșta și telegraful: până la Piatra Neamț nicio altă localitate de pe vale nu le avea. Administrația Domeniilor Coroanei se înființase în 1884, iar în 1895 s-a ridicat aici casa administratorilor ei. În 1948, proprietățile Casei Regale au trecut la stat.

Școala din pronaos

În 1840, logofătul Alecu Balș a deschis în pronaosul bisericii de lemn prima școală de pe valea Bistriței. A pornit cu șase elevi și a ajuns la doisprezece, cu cinci ani de învățătură: citit, aritmetică, geografie și istorie. Primul învățător, Niculai Nanu, a predat până în 1850. Clădirea a fost și biserică, și școală, vreme de aproape o sută de ani.

Plutele și mina

Lemnul a plecat de aici pe apă. Plutașii coborau Bistrița de la Cârlibaba până la Piatra Neamț și la Bacău, iar meseria a ținut până în 1969, când barajul de la Izvorul Muntelui a oprit plutăritul pe toată valea montană.

Apoi a venit mineritul. Din 1965 s-a înființat aici o întreprindere minieră, iar odată cu ea au apărut liceul, dispensarul, casa de cultură și un ansamblu de o mie de apartamente. Exploatările au mers din 1960 până în 1990, apoi s-au închis. Zăcământul de uraniu care a ținut zona e cel de la Crucea–Botușana, pe teritoriul comunei vecine.

Monumentele

Orașul are șapte poziții în Lista Monumentelor Istorice. Trei sunt ale ansamblului bisericii de lemn „Sfântul Nicolae”: ansamblul, biserica și clopotnița din curte, toate datate 1779 în listă. A patra e casa administratorilor Domeniilor Coroanei, din 1895.

Celelalte trei sunt prin sate. La Cotârgași, pe Dealul Goia, la patru kilometri de sat, sunt inscripțiile runice, datate în secolele XI–XII. La Dârmoxa e un cuptor de ars var din 1924, iar la Holdița, școala din 1905. În afara listei, dar tot dintre lucrurile de văzut, e Piatra simbolică „Ion Creangă”, de pe strada Bistriței: bolovanul din „Amintiri din copilărie”, cel care a dărâmat bordeiul Irinucăi. Indicatorul de lângă el dă 1,4 kilometri până la biserica-muzeu. Tot la Cotârgași, pe teren donat de o familie din oraș, s-a ridicat din 1994 Mănăstirea Peștele.

Pădurea

Pădurea e și economia, și peisajul locului. Ocolul Silvic Broșteni ține locul întâi în fondul forestier al județului, cu 12 la sută din suprafața împădurită a Sucevei. Vegetația urcă în etajul coniferelor și în zona alpină, deci brad și molid. Limita superioară a pădurii ajunge spre 1.700 de metri, iar altitudinea cea mai frecventă pe teritoriu e de 900. Agricultura ocupă 644 de hectare, cam două la sută din teritoriu.

De unde vin numele

Numele orașului vine de la broaște, spune tradiția locului: lunca de aici era plină de răchită și de bălți. Tot de acolo vin Lungeni, de la frații Lungu, veniți din Maramureș, și Cotârgași, de la cătărgașii care ciopleau catarge pentru corăbii.

Cum ajungi

Prin oraș trece DN 17B, drumul care leagă Vatra Dornei de Piatra Neamț pe valea Bistriței; pe el sunt 52 de kilometri până la Vatra Dornei. Spre Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc urcă DJ 177A, pe pârâul Puzdra, iar spre Dârmoxa și mai departe spre Panaci merge DJ 174, pe valea Neagra: până la Dârmoxa sunt 21 de kilometri. Până la Suceava sunt 100. Cale ferată nu există.

Se învecinează cu Crucea și Ostra la nord, cu Panaci și Dorna Arini la vest, cu Borca, din județul Neamț, la est, și cu Bilbor, din Harghita, la sud.

Din februarie 2024, Broșteni e stațiune turistică de interes local, prin hotărârea de guvern 120 din 16 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial 147 din 22 februarie, pe poziția 25 a listei. Județul Suceava are de atunci 25 de stațiuni: 4 de interes național și 21 locale.

Calendarul orașului are Zilele Orașului Broșteni și sărbătorile de iarnă, dar datele se anunță de la an la an. Întreabă la primărie înainte să îți fixezi ziua.