Casa administratorilor Domeniilor Coroanei

În centrul Broșteniului, chiar la DN 17B, treci pe lângă o clădire care nu seamănă cu vecinele ei. E casa administratorilor Domeniilor Coroanei, ridicată în 1895. Are cod de monument istoric, SV-II-m-B-05503, poziția 216 în lista județului Suceava, iar denumirea din listă îi spune și starea de azi: casa administratorilor Domeniilor Coroanei, azi spații comerciale și depozit.

De ce s-a construit aici

În 1877, Carol I a cumpărat moșia Broșteni de la urmașii lui Alecu Balș, iar locul a intrat în stăpânirea Casei Regale. Administrația Domeniilor Coroanei, instituția care se ocupa de aceste moșii, s-a înființat în 1884. Casa din Broșteni s-a ridicat în 1895, ca sediu al administratorilor de aici.

Ce a însemnat perioada aceea pentru oraș se vede în ce a rămas după ea: drumuri noi, poșta și telegraful din 1877, reședință de plasă, trei școli primare, bănci populare, o cooperativă și primul spital de pe valea Bistriței. În 1948, după desființarea monarhiei, proprietățile Casei Regale au trecut la stat.

Ce se vede azi

Clădirea e în proprietate privată și funcționează ca spațiu comercial și depozit. Nu se vizitează: nu are program, nu are bilet, nu se intră în interior. Ce poți face e să o privești din stradă, de pe DN 17B, drumul care leagă Vatra Dornei de Piatra Neamț pe valea Bistriței.

Nu e cartografiată, așa că nu îi dăm un punct pe hartă: te orientezi după drumul național și după centrul orașului. Dacă vrei să știi exact unde e înainte să pornești, întreabă la primărie.

Prin jur

În același centru e și biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, muzeu sătesc din 1950, cu clopotnița ei separată în curte. Acolo, în pronaos, a fost prima școală de pe valea Bistriței, deschisă în 1840, iar în 1848 a învățat la ea Ion Creangă.

Pe strada Bistriței stă Piatra simbolică „Ion Creangă”, bolovanul din „Amintiri din copilărie”; indicatorul de lângă ea dă 1,4 kilometri până la biserica-muzeu. Celelalte monumente ale orașului sunt prin sate: inscripțiile runice de pe Dealul Goia, la Cotârgași, datate în secolele XI–XII, cuptorul de ars var de la Dârmoxa, din 1924, și școala de la Holdița, din 1905.